Săptămâna aceasta, la editura Eikon, a apărut cartea Memoria gazelei, aparţinând regretatului critic literar gălăţean Viorel Ştefănescu, pe care, în anii 80, am avut privilegiul să îl am ca student la Facultatea de limbi străine, secţia engleză-română, Universitatea Bucureşti. I-am îndrumat şi lucrarea de licenţă cu un subiect original, autorul […]
Cronica unui sentiment (1929-1939) În Europa anilor ’30, moravurile, eliberate de orice constrângere, încurajează aventurile amoroase. Libertatea relaţiilor este obiectul unui adevărat cult, iar artiștii și intelectualii se numără printre cei mai înfocaţi adoratori ai ei. Trecând de la scriitori la pictori, de la filosofi la regizori și vedete de […]
Cronica unui sentiment (1929-1939) „Uneori, Picasso trebuie s-o picteze şi pe Olga, soţia lui. Cu ani în urmă îi tot picta trupul graţios de balerină, acum însă cel mai important model al lui este Marie-Thérese Walter. „E groaznic că o femeie îşi dă seama privindu-mi tablourile că am schimbat-o cu […]
Cronica unui sentiment (1929-1939) Erich Mühsam uită de multe ori că e căsătorit. Nu că n-ar iubi-o pe Zenzl a sa, nu, nu e asta. O iubeşte. Mai ales firea ei. Dar sînt atît de multe lucruri de făcut. Mühsam, marele, veşnicul, neobositul revoluţionar cu barbă imensă, crainicul şi propagandistul […]
Cronica unui sentiment (1929-1939) Singura scrisoare pe care viitorul mare scriitor Vladimir Nabokov, pe atunci încă necunoscut, i-o scrie soției sale în 1929 conţine numai două cuvinte şi un semn de exclamare: „Prins Thais!”. Poate i-a pus scrisoarea pe pat, în timp ce ea dormea, în camera însorită din Le […]
Cronica unui sentiment (1929-1939) Pe 8 iulie 1929 Jean-Paul Sartre o întîlneşte în sfîrșit pe adorata sa Simone de Beauvoir pentru prima oară în afara zidurilor Sorbonei. De data asta, în cămăruţa sa din căminul studenţesc, împreună cu colegul său Réne Maheu. Din toată Franţa au fost admişi pentru […]
Nu cumva cireșe- le tale sunt creșe pentru sâmburi ori sâmburii din flori?
este atins în anumite compoziții, în asemenea măsură încât explicațiile sunt irelevante; iar asta pentru că nu putem cunoaște ce a fost în sufletul compozitorului. Din motive pe care, la fel, nu le putem ști, partea a doua a unor concerte e cea care atinge irealul, inexplicabilul. Vom exemplifica prin […]
W. S. Merwin Mersi Ascultă odată cu căderea serii spunem mulțumesc ne oprim pe poduri pentru a ne apleca peste balustrade ieșim din clădirile de sticlă cu gurile pline de mâncare să privim cerul să spunem mulțumesc stăm lângă apă mulțumindu-i stăm lângă ferestre privind înspre drumul nostru […]
