la început de noiembrie ţi-ai dus mâna la inimă
singură te-ai întins sub lespedea aia
de unde nicio voce nu mai răzbate
aici sus ne sufocă tăcerea. nu ne permitem plânsul. nici iertarea
decojim portocale. preparăm ceaiuri. ridicăm mâinile
taxi! taxi! iubirile de aer aşteaptă
scriem cu gândul la those beautiful changes
partituri muzicale de mult uitate
o femeie vorbeşte din când în când cu mama ei
de dincolo de fereastră
îi piaptănă părul alb. îi mângâie obrazul
soarele slăbit se retrage. somnul vindecă încă o dată
pământul dispare.