Jurnal de psihoterapie – puterea și acceptarea necondiționată

E deja foarte cunoscută ideea că psihoterapeutul este într-o poziție de putere față de client. Dar ce fel de putere? Eu înțeleg putere de influență. Pentru că am convingerea că toți ne naștem cu puterea de a face față obstacolelor vieții, de a ne atinge obiectivele, de a ne construi o viață cât mai potrivită pentru cine suntem. Din păcate, relațiile semnificative, experiențele cheie ne pot arunca departe de puterea noastră, astfel încât să nu mai știm să ajungem la ea, chiar să pară neverosimil că am avut-o vreodată. Deci, mi se pare greșită ideea că terapeutul e puternic și clientul slab. Iar eu, marele terapeut, de pe tronul meu, îl mai fortific nițel.

Este foarte evident contrastul între poziția clientului de dezvăluire a propriei vulnerabilități și cea a terapeutului, care rămâne cumva la adăpost, nu se revelează pe sine în punctele dureroase. Clientul este, însă, și el securizat de principiile deontologice la care aderă psihoterapeutul. Iar, dacă psihoterapeutul are dificultăți să respecte cadrul la care s-a angajat, asta nu înseamnă că cel din fața lui pierde în vreun fel puterea să ceară ce are nevoie, să pună limite, până la ieșirea din proces.

Clientul e, în principiu, (pentru că, în realitate, e mai complicat) deschis la ce vine de la psihoterapeut, în direcția facilitării unui parcurs cât mai vindecător. De aceea, psihoterapeutul trebuie să aibă multă grijă cum construiește cadrul terapeutic, ce relație propune, ce tip de asistare oferă. E într-un rol de maximă responsabilizare, pentru că el promovează sănătatea. Asta presupune și combaterea proiecțiilor clientului asupra lui de genul – autoritate supremă, persoană perfect echilibrată, guru etc.

Desigur, puterea de influență este reciprocă, așa cum se întâmplă în relațiile dintre oameni. Nici nu își imaginează clientul cât de mult ne schimbă și pe noi problemele pe care le analizăm împreună, pentru că sunt probleme universale, care pot fi privite din infinit de multe unghiuri – Ce e iubirea? De ce merit să fiu sufăr? Ce sens am pe lume?

În același timp, putem fi agățați emoțional, cognitiv, corporal puternic de conținuturile vehiculate în ședință. Ulterior, trebuie să mergem în grădina interioară să replantăm echilibrul, să folosim intervizarea, supervizarea, grupul de suportpentru mai multă claritate și înțelegere, chiar terapia personală, când suntem atinși în rănile noastre.

E un privilegiu să stăm atât de aproape de intimitatea celuilalt, să putem pune umărul la vindecarea comunității în care trăim, dar nu e un loc comod. Numai alăturarea puterii comune, a mea, ca terapeut, șlefuit în conținerea procesului terapeutic și cea a clientului, cu toate resursele lui, putem să contribuim esențial la schimbarea lui pozitivă.

Când învățăm despre relația terapeutică, formatorii noștri de obicei menționează despre acceptare necondiționată. Eu consider că toți oamenii sunt valoroși și au sens pe lumea asta și le accept necondiționat calitatea umană și importanța. Pe de altă parte, sunt multe comportamente pe care nu le primesc în viața mea profesională. Fiecare dintre noi trebuie să își lămurească, privindu-se sincer în oglindă, care sunt categoriile de situații față de care are reticențe.

Sunt terapeuți care sunt pasionați de clienții ostili, cu remarci agresive, cu rezistență, poate din zona de tulburare de personalitate antisocială. La fel cum sunt terapeuți încântați de un climat mai pașnic. Pe parcursul procesului, pot apărea tot felul de atitudini față de care e util să trasăm granițe (concomitent, întorcându-l pe client către el, pentru analiza lor) – complimente/ gesturi legate de sexualitate, așteptări despre modul de desfășurare a ședințelor – raportare tip sistem medical, disponibilitate de a fi contactat în afara ședințelor, pe ce canale de comunicare, în ce perioadă etc., atingere de genul îmbrățișare, pupat pe obraz etc. De fapt, am constatat că trebuie să mă clarific constant asupra unor circumstanțe pe care nu le puteam anticipa și să propun reașezarea relației terapeutice. Și sună frumos și profesionist, dar nu e ușor deloc.

Vă doresc ca, sprijinindu-vă pe puterea voastră, să acceptați ceea ce considerați că e util atât pentru voi, cât și pentru clienții voștri.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *