Fie și cu un dram de cultură generală, adică ceea ce a rămas după ce ai uitat totul (dacă ai avut ce… ), poți constata că fiecare epocă a stat sub semnul unui text definitoriu, cântat sau nu; mișcarea muncitorească internațională a stat la un moment dat sub semnul mobilizator al… Internaționalei. Perioada interbelică de la noi, în varianta ei juvenilă cu întindere aproape națională, stătea sub semnul viguros al imnului Sfântă Tinerețe Legionară; că ne place sau nu, asta nu mai are nici o importanță.
Aceeași vigurozitate, dar aparent inversată, după apusul citatei sfinte tinereți (s-au mai maturizat și ei…) se regăsește în versuri ce atestă continuitatea atât de dragă nouă românilor. Trecând peste câteva decenii și ajungând la ultimii două-treizeci de ani, conspectând isteria generală declanșată în numele democrației, nu putem să nu simțim românește, adevărul versurilor „Trăim în miezul unui ev aprins”; și nu oricum ci dând tot ce avem mai bun pe rețelele de socializare, în piețe (non agricole), în fața instituțiilor de Stat, socializând. Exact cum spune poetul cu referire la evul nostru aprins „ Și-i dăm a-nsuflețirii noastre vamă”; aici trebuie subliniat că într-adevăr urmărind o sumedenie de manifestări și manifestații, e limpede că sufletul a luat-o mult înaintea minții, ducându-i pe purtători la însuflețire, uneori până la statutul de animal care în latină tot însuflețit înseamnă, dar patruped.
Evident că însuflețirea exagerată duce și la adevărul unic, adică la principiul zis stalinist, dar etern valabil și înainte și după Iosif Visarionovici „cine nu e cu noi e împotriva noastră”; sau, cum avertizează poetul „Cei ce nu ard dezlănțuit ca noi,/ În flăcările noastre se destramă”, adică îi dăm jos indiferent cine și câți i-au ales. Important e să venim noi la putere căci, spune și poetul și o putem constata și noi „Noi pentru viitor ne pregătim!”; desigur e invocat și nu fără temei viitorul copiilor noștri, chiar dacă nu-i avem și nici nu avem de gând să-i facem prea curând ca eventual să îi trimitem dincolo.
Dacă admitem – și nu avem cum să nu o facem – că poezia citată se intitulează Viitorul și a fost scrisă de Nicolae Labiș, un poet care „nu se mai face…” din câte mi-au spus colegi mai tineri, probabil pentru a nu se sesiza actualitatea stihuitorului comunist (oricum a murit tânăr și demult), vom constata câtă dreptate avea Alexandru Philippide convins din proprie experiență că ajutați de un fir nevăzut „poeții leagă vremurile-ntre ele”. Dar actualitatea de azi versificată în comunism nu se rezumă la atât; același poet constată cât de grijulii erau părinții atunci: „Părinții noștri, comuniștii, ști-vor/ Să-și apere comoara lor de preț.”. Interesant că și fasciștii și comuniștii au avut gena parentală foarte dezvoltată când era vorba de descendenții lor. Dacă privim fie și în treacăt, vom observa că într-adevăr poetul nu se înșela; descendenții comuniștilor sunt bine aranjați, în Patrie sau dincolo de ea, ba chiar vorba lui Eminescu „ne vorbesc filozofie”, bazându-se nu o dată pe amintiri domestice din copilărie. Deci „comoara lor de preț” a părinților nu a sărit departe de trunchiul grijuliu. Ca ei, părinții, să se odihnească în pace, mai înfierăm câte un torționar nonagenar (rimă involuntară) ca să fim siguri că nu se găsește vreun senil să spună cine i-a dat ordinele. Sunt doar câteva considerații pe bază de text care atestă de ce poezia Viitorul de acum jumătate și mai bine de secol ne domină epoca aprinsă. Oricum, piromania, ca și monarhia în trecut, nu salvează România.
Despre Moartea căprioarei a aceluiași Labiș nici nu are rost să amintim fie și pentru că dacă foametea de atunci nu mai e de actualitate, braconajul se practică atât de ordinar încât nu văd cine ar mai plânge în final.
În rest continuă cutumiarele metehne precum inscripțiile de tipul „Cade țigle”, dar cine se mai gândește la acordul dintre subiect și predicat presupunând că l-a învățat vreodată. Atrag atenția apoi plăcuțele cu textul „Monument istoric” de pe care de asemenea cade cam tot ce poate să cadă, fiind deci mult mai realist „Ruină istorică”, indiferent ce capitală urmează să fie urbea.
O serie de civili însă ne îndeamnă să ne retragem la țară, cu o obrăznicie cu atât mai evidentă cu cât nici unul dintre ei nu se dă ca exemplu pe sine; o analistă din categoria respectivă vorbește despre „agresivitatea orașelor urbane” dovedind că impertinența verbală merge uneori mână în mână cu prostia senzaționalului.
Mult mai realistă se dovedește a fi o informare apărută pe câte un carton (de la cutiile de pantofi de regulă) în piețele agroalimentare, întâi mai timid în preajma sărbătorilor de iarnă, apoi și în celelalte anotimpuri: avem mațe; o constatare îmbucurătoare în plan anatomic mai ales dacă sunt pline cu ceea ce trebuie; necesare în plan culinar dacă au fost spălate și sărate înainte de a fi expuse pe tarabă; aici pot apărea dubii.
În aceeași direcție trebuie amintită și emisiunea „rețete culinare din bucătărie…”, cu un titlu inept cel puțin de vreme ce „culinar” înseamnă din bucătărie; atâta doar că în română avem și bucătărie din latinul buca dar și cuină în bănățeană din evident latinul culina și nu din slavul cuhnia cum cred unii, că doară nu am așteptat până în secolul VII să fierbem. Sau poate că mai nou există și rețete culinare din… farmacie, cu atâtea suplimente alimentare?
Din nou nu putem omite Viitorul; anunțata vizită pontificală generează de acum noi flăcări ale evului aprins, în asemenea măsură încât vorbirea o ia razna, mai ales la cei obișnuiți deja cu asta; adică în media audio vizuală; Sfântul Părinte i-a avertizat recent pe subordonații ierarhici că nu va mai tolera abuzurile sexuale îndreptate împotriva copiilor (intenția e sacramentală dar… ) și le va pedepsi „con massima severita”; spre a nu se dezminți, instituția de Stat (nu că celelalte ar fi mai bune) traduce în cel puțin două ediții informative, prin „va fi pedepsită prin cea mai maximă severitate”; ce face dorința de superlativ din om???
În fine, să încheiem cu aparent cea mai mare durere a Țării: „justiția călcată în picioare !”, deși nu văd cu care altă parte a corpului s-ar putea? Că lucrurile stau cum stau e evident; cu toate acestea să strigi „cinste lor/ cinste lor/ cinste magistraților!” înseamnă fie că ești un robot social, fie nu ești cu nimic mai bun decât ei; atâta timp cât se dau sentințele care se dau, câțiva ani pentru crimă, cu eliberare condiționată, câțiva ani sau deloc pentru viol, cercetare în libertate pentru violatori, hoți, tâlhari de o violență incredibilă și multe altele, înseamnă că nu doar ministrul are o problemă ci întreg sistemul ticăloșit de inspirație european comunitară. Iată de ce merită auzite cuvintele unui tânăr dintr-o mare urbe a Țării, care, întrebat de ce demonstrează în zilele acestea, a răspuns surprinzător de onest și fără tonul isteric al celor cu pancarte: „demonstrez pentru ca justiția să-și facă întâi în propria ogradă curățenie:”
Deci, cu toată încălzirea globală, avem și conaționali care știu că trăim încă în clima temperat continentală; cum am învățat și la geografia Patriei.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
