Antologică

Mai mult de un secol – aproape 120 de ani de fapt – sunt adunați, într-o lucrare monumentală publicată recent de Editura Universității de Vest: ”Antologia literaturii dialectale bănățene”. Este, de fapt, ediția a doua a acestei cărți (o ediție, poate că e subînțeles, adăugită față de prima – apărută în 2011) de care s-au ocupat – într-un exercițiu de efort intelectual remarcabil – Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă și Cornel Ungureanu.

”Operațiunea recuperatorie pe care o propunem se sprijină pe o tradiție culturală bine definită chiar de către cei mari ai literaturii române”, notează Cornel Ungureanu. Intervalul recuperat include creații care se întind între anii 1891 și 2017, iar acoperirea tematică este, ea însăși, foarte generoasă: poezie, proză, teatru. Profesorul Ungureanu adaugă la direcția generală a acestui demers și o notă, importantă, cu privire la zonele de proză și de dramaturgie ale literaturii dialectale bănățene: ”dacă poeții dialectali devin credibili, dacă accentele lor par firești, mai complicată este situația cu prozatori, cu dramaturgii, cu scenariștii. Rolul lor este legat (și) de validarea unei expresivități necesare. Paginile pe care antologia de față le propune fac parte dintr-un spectacol necesar. Poate, în ce ne privește, obligatoriu.”

Ioan Viorel Boldureanu – intuiesc că sufletul și ”motorul” decisiv al acestui proiect editorial de mare amploare – menționează, la rîndul său, într-un evantai sui generis obiectivele care întemeiază o asemenea muncă.  Foarte schematic: a)exemplificarea valorilor pe care se întemeiază literatura dialectală bănățeană; b)unificarea, propagarea și promovarea unei forme scrise a textelor (pe care, a propos, vă recomand, fie și foarte selectiv, să le citiți și cu glas tare – au o formă și un sound uluitoare); c)antologia să fie ”un îndrumător-etalon(pe cît posibil concludent) pentru cei interesați de fenomen; d) dimensiunea paideică – textele sunt reprezentative, iar rostul lor ”este esențialmente stimulativ și emulatoriu: de la satisfacerea curiozității de a cunoaște (prin lectură) pînă la îmbierea implicării celor ce se simt chemați (prin recitări și ale manifestări spectaculare) și, mai departe, prin incitarea, ”instigarea”, adică prin stimularea lor spre creativitate proprie în perimetrul literaturii dialectale bănățene.”

Pe scurt: aproximativ 50 de nume adunate în această carte. În ordine: Victor Vlad Delamarina, George Gârda, Petre E. Oancea (Tata Oancea), Iosif Romulus Dobrin, R. Cassian Munteanu, Vichentă Avram –Flomoc, Ion Niță Secoșan, Ioan Curea, Constantin Miu- Lerca, Grigore Bugărin, Iulian P. Nichi, Ion Frumosu, Marius Munteanu, Virgil Șchiopescu, Ioan Olariu, Iosif Chirilă, Nichifor Mihuța, Ioan Fărcaș, Todor Crețu-Toșa, Ioța Vinca (Ventilă Agraru), Pătru Chira, Ștefan Pătruț, Ionel Iacob-Bencei, Dimitrie Acea, Arcadie Chirșbaum, Ion Ghera, Petru Andraș, Teodor Groza Delacondru, Ionel Stoiț, Vasile Barbu, Dorin Șovre, Ana Berlogea, Adrian Gerhard, Sorin Olariu, Ioan Vodicean, Viorel Tipa, Sergiu Boian, Florinel, Dimitrie V. Păcățianu, Ioan Fărcaș, Ion Muț, Nicolae Jebelean, Ion-Viorel Boldureanu, Nicolae Vucu-Secășanu, Dan Radu Ionescu, Sergiu Boian, Vasile Barbu, Gheorghe Babeț, Ilie Dragalina.

O carte ca un bun de patrimoniu! Un demers editorial absolut lăudabil.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *