Imaginile ȋn publicitate

Cine nu urmărește astăzi postul american de știri CNN, care se autoproclamă „cea mai de încredere rețea de știri„? Nu am de gând să fac o incursiune în conținutul emisiunilor, dar personal cred că numele de rețea „de știri” e puțin exagerat, pentru că afli numai câteva știri, iar ȋn restul timpului, un panel (format în majoritate din femei – promovarea femeii e la modă!) care comentează același lucru de dimineață până seara.

Imaginile si publicitatea 1În ciuda acestei lipse de știri, oamenii agreează emisiunea: cui nu-i place un pic de bârfă jurnalistică? Și, datorită audienței numeroase, cum în America de nord totul e bazat pe profit, emisiunile de la CNN sunt pline de reclame, care ocupă cam 25 de minute dintr-un  total de 60. Peste o treime din emisiuni aduc deci profit, companiile manufacturiere plătind bani grei pentru timpul publicitar la emisiuni cu audienţă numeroasă.

Se pare că, în materie de reclame, există un mecanism prin care imaginea pătrunde subtil în subconștientul privitorului, convingându-l să cumpere produsele publicizate. Combinația de imagine și sonor trebuie bine calculată de specialiştii din industria reclamelor televizate.

Până nu de mult, erai îndemnat, de exemplu, să cumperi pizza, dar pe de altă parte ţi se explica şi efectul nefast al alimentației neraționale. De asemenea, se promova ideea efectului binefăcător al exercițiilor fizice, dar erau prezentate și consecințele nefericite ale lor. În ultima vreme ȋnsă am observat din ce în ce mai multe reclame care se referă la medicamente nou descoperite.

Am considerat întotdeauna că e un lucru bun ca noile descoperiri medicale să fie aduse la cunoștința publicului. Bănuiesc că anumite societăți pentru protecția consumatorului obligă companiile care fac publicitate unor produse – mai ales medicale- să prezinte și efectele secundare. Este același fenomen care se întâmplă cu obligativitatea ca pe un pachet de țigări să fie scrise și pericolele pe care consumatorul și le asumă. Toate aceste avertismente, deşi se pretind a proteja consumatorul, constituie, de fapt, protecţia legală a companiilor producătoare sau care vând produse medicale nou descoperite: un consumator neavertizat de efectele secundare ar putea cere importante despăgubiri materiale dacă este subiectul unor simptome nedorite.

Imaginile si publicitatea 2

Nefiind specialistă în publicitate, nu știu care din cele două, imaginile sau textul vorbit rămân în mintea privitorului. Dar am constatat, în ultima vreme, că, după ce este prezentat – să zicem- ceva contra diabetului, mult mai eficient decât tot ce s-a folosit până în prezent, după un text și niște imagini cu tineri familiști făcând jogging sau înotând fericiţi în piscină alături de cățelul lor, apare și textul – citit cu gravitate de un actor- al contraindicațiilor, dar imaginile rămân la fel de induioşătoare. Tu, privitorul, auzi cele mai înfricoșătoare simptome pe care medicamentul le poate cauza: transpirații excesive, sufocări, atacuri de cord care pot fi mortale, pancreatite care pot duce la cancer, TBC-uri și multe altele. În toate aceste situații ești sfătuit să mergi de urgență la doctor.

Ceea ce este frapant, este că imaginile care însoțesc catastrofele pomenite arată, ca și atunci când sunt prezentate beneficiile, din nou niște oameni fericiți. Sonorul spune că poți paraliza definitiv și imaginea îți arată un tânăr stând pe o bancă alături de o tânără care îl sărută și ambii beau suc și zâmbesc. Sau, în timp ce auzi că medicamentul poate produce hemoragii fatale, vezi o femeie cam la 50 de ani, vopsită blond și cu permanent proaspăt, care taie flori din grădină și pe fața căreia se citește o mare mulțumire!

Imaginile si publicitatea 3

Înțeleg, nu pot fi arătate imagini catastrofale, pentru că ele ar putea rămâne pe retină. Se spune că „o imagine valorează cât o mie de cuvinte„, așa că trebuie evitate traumele vizuale. Am încercat totuși să-mi explic cotrastul evident (și probabil voit) dintre text și imagini în cazul efectelor secundare al medicamentelor. Poate că, mi-am spus, deși există o neconcordanță între imagini și text, ele se fixează împreună în memorie, iar efectul catastrofic este, într-o oarecare măsură, diminuat. Nu știu, dar, tare mi-ar plăcea să aflu câte ceva din teoria aplicată de specilişti pentru ilustrarea cu imagini a reclamelor, inclusiv cele care cuprind şi efectele adverse ale unor tratamente medicale.

Desene de Adelaida Mateescu

3 Comentarii

  1. Veronica Lerner says:

    Stimate domn Vlad Ioan,

    Va foarte multumesc. Desenele sunt de graficiana Adelaida Mateescu, precum e mentionat la sfarsitul articolului. Lucram de multi ani impreuna.

    Draga Tea,

    Ma bucur ca ti-a placut articolul. Bine le zici „sedinte” CNN, termenul e foarte potrivit! Merci pentru lectura si comentariu.

  2. F bun articol! Desenele-s tot ale d-nei?

  3. Maria Cecilia Nicu maria cecilia nicu says:

    Reconfortant articol, aseaza reclamele la locul cuvenit…imi place tonul observatiilor subliniat evident de desenele Adelaidei…voi aveti humorul acela sanatos al hohotului.

    Bravo!
    Tea

    Ps. eu nu mai urmaresc demult „sedintele”CNN

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *