Captură

Utilizat în franceza veche, conform Trésor de la langue française, versiunea informatizată, încă din 1406, cu referire la comerțul maritim din Rouen și la luarea de ostateci și de bunuri materiale de la inamic, substantivul captură a pătruns în română ca o consecință a valului prim al romanizării. Dicționarele moderne înregistrează următoarele sensuri ale termenului: 1. Totalitatea bunurilor materiale capturate de la inamic. 2. (Rar) Capturare. Față de aceste sensuri, care apar în DEX (1998, 2009, 2012), DN 1986 sau NODEX 2002, alte lucrări lexicografice adaugă un al treilea înțeles, propriu domeniului fizicii nucleare: 3. Proces prin care nucleul atomic captează o particulă elementară din exterior. Dacă decodarea primelor două sensuri, prin raportare la contexte distincte, se dovedește a fi ușoară, al treilea înțeles presupune o inițiere în stilul funcțional științific, cu aplecare spre semantica disciplinei în care e uzitat. Vorbitorul de limba română actuală, atunci când activează cuvântul captură, un împrumut (din fr. capture; it. captura), va stabili fără probleme conexiunea cu verbul tranzitiv a captura, de origine latino-romanică. Acesta se întrebuințează în limbajul militar și trimite la ideea de război. Cel care a fost luat prizonier, prin întinderea unei capcane, devine captură de război.

Avem un termen transversal, captură, care acoperă felurite domenii, de la geografie la comerțul maritim, de la justiție la fizica nucleară ori, în plină actualitate, la informatică. Cu sens metaforic apare și-n terminologia legată de pescuit. Va fi prezent, adesea, în limbajul pescarilor. Sunt binecunoscute fotografiile în care mulți dintre aceștia, după sesiunea de pescuit, au tendința să se afișeze cu peștele de mari dimensiuni în brațe. Sub această fotografie devenită virală sau în comentariile care apar ulterior, figurează, cu siguranță, ca o demonstrație a fenomenului în sine, cuvântul captură. Pradă, adică.

De la un context binecunoscut, de tipul ”cea mai mare captură de cocaină din istoria Columbiei”, ușor de ”capturat” pe orice post de televiziune sau din paginile oricărui ziar apărut în 2018, se poate trece cu ușurință la un altul, precum: Captură de ecran pe Android, iPhone și iPad. Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente (2013), înregistrează acest sens actual, prezent tot mai intens în domeniul informaticii, dar nu-l asociază cu determinantul de ecran. Acest amănunt certifică faptul că sintagma captură de ecran s-a așezat în vocabularul de dată recentă, în ultimii ani, în legătură directă cu sistemele de operare și cu platformele software Android pentru dispozitivele de ultimă generație și telefoanele mobile, devenite gadgeturi electronice comune, întâlnite în mâna, în poșeta sau în buzunarele unei bune părți din populație. Tot mai frecvent folosit, în interiorul informaticii, termenul, cu semnificația semnalată în DCR 2013, ”surprinderea unei imagini și stocarea ei într-un fișier”, își creează o istorie, astfel încât, la un moment dat, cum se întâmplă și cu alți termeni din acest sector, este posibil să genereze semantisme secundare.   

Captură-record este un cuvânt compus, care traduce dimensiunea actului. Instalat recent în lexicul românesc, el conține ideea de superlativ, prin prezența celui de al doilea termen, record, în structura sa. Înseamnă o captură foarte sau extrem de mare, o captură fără precedent. Termenul captură-record intră, și el, în familia de cuvinte mai sus pomenită: a captura, capturat, –ă, captură, captură de ecran, captură-record. Li se alătură și derivatul capturabil (din fr. capturable).

”Este imposibil să nu îți fi dorit vreodată să faci o captură de ecran. Conceptul de screenshot este vechi de câteva decenii și a fost întâlnit inițial pe PC-uri. Respectivele poze ale conținutului ecranului te ajută în foarte multe situații. Reprezintă cea mai rapidă cale de a imortaliza tot conținutul dintr-o pagină web care îți face probleme. Este o soluție simplă să arăți unui prieten firul unei discuții din Messenger, WhatsApp sau orice altă aplicație de chat. Nu în ultimul rând, dacă știi cum faci o captură de ecran pe iPhone sau Android, ești mult mai eficient în a realiza un tutorial. Pe sistemul o poză spune cât 1000 de cuvinte, ești mult mai eficient în a explica modul în care execuți o operațiune printr-o fotografie cu conținutul ecranului.”

În acest articol de pe internet (https://playtech.ro/2017/cum-faci-captura-de-ecran-pe-android-si-iphone/), semnat de Alexandru Puiu și apărut în 22 ianuarie 2017, observăm cum sintagmei nominale captură de ecran îi sunt asociate, ca posibile sinonime, barbarismul screenshot, cu trimitere la Windows, la orice dispozitiv electronic care precede telefonul mobil, și banalul, mult uzatul poză sau fotografie. Captură, cu sau fără determinant, nu mai apare azi, în română, ca termen rar, livresc, ci ca unul bine ancorat în realitatea proximă. Mai puțin dezagreabil, față de străinismul screenshot, el câștigă teren, văzând cu ochii, în mass media de la noi și de pretutindeni.

 

 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *