ArtBazar, Sunet E-Wolrd

Donald Trump, Europa si Rusia

Administratia Trump pare să înceapă să inteleaga riscurile izolaționismului și să accepte continuitatea politicii externe americane.

Cateva ganduri legate de discursul de la Varsovia al presedintelui american:

1. a fost reafirmat angajamentul american in privinta NATO si al apărării civilizatiei democratice occidentale;

2. a fost accentuată dimensiunea libertătii, constitutivă pentru valorile care definesc cooperarea transatlantică;

3. s-au reiterat teme care au marcat campania electorală, inclusiv rezistenta in raport cu o globalizare care ar duce la extinctia statului-natiune;

4. România a fost mentionată pozitiv, ceea ce este un semn încurajator.

DSCN2196

Mesajul lui Donald Trump este astfel diferit, in termeni de gândire strategică si de filosofie a drepturilor omului de cel al unor Angela Merkel si Emmanuel Macron. Faptul că discursul a fost rostit la Varsovia, intr-o atmosfera de entuziasm popular si chiar populist, este si el simptomatic.

Țin să remarc si viziunea privind Rusia: a trecut timpul euforic când Donald Trump se exprima admirativ despre energia unui Vladimir Putin. Divergentele dintre supraputerea planetară (SUA) si cea care incearcă să redevina un actor global (Rusia) sunt pronuntate si nu pot fi ignorate: Ucraina/Crimeea, incurajarea noilor autoritarisme, sufocarea societătii civile in Rusia, expansionism si imperialism.

Probabil că expertii din Consiliul Securitătii Nationale i-au furnizat lui Donald Trump o agendă limpede privind aceste diferente. Mai mult, sunt sigur că liderii de la Varsovia i-au impărtăsit aprehensiunile lor legate de crescandul hegemonism rus.

Pe scurt, cred că administratia Trump incepe să inteleaga riscurile izolationismului si să accepte continuitatea politicii externe americane. Altfel spus, si sper că nu e doar wishful thinking, pragmatismul pare să prevaleze.

Mai puteţi citi:

Tags: , , , ,
Vladimir Tismăneanu Este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" si in numeroase alte locuri. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania.

2 Comentarii

  1. Dușan Crstici says:
    on 15 iulie 2017 at 10:47 am

    Addenda corectoare: Coincidenta din 23 august 1944 a fost intr-adevar tripla, dar tragica doar de doua ori. Parisul, după ce a meritat o mesă romano catolica din partea unui rege hughenot, scăpat cu viață in zorii zilei unui alt 23 august de pomina, a meritat, desigur, si o debarcare mai mult decât sângeroasă pe cea mai fortificata coasta maritima din istorie. Probabil, o debarcare concomitenta pe țărmurile nisipoase si lagunare ale Bugeagului si ale Dobrogei atât de dragi noua, ar fi făcut inutil comentariul meu precedent, spre binele zeci de milioane de nevinovați! D.C.

  2. Dușan Crstici says:
    on 12 iulie 2017 at 2:31 pm

    Un articol binevenit, încurajator ,si, ca de obicei, foarte bine scris. Pentru mine discursul președintelui american a constituit o încercare foarte târzie de asumare indirecta a trădării lumii libere occidentale din anul fatidic devenit funest, in cel mai scurt timp, 1944! Ca o tripla tragica coincidenta, 23 august 1944 a însemnat si eliberarea Parisului, si finalul ilegalității Partidului Comunist din Romania, si, mai ales, trădarea de către toți beligerantii antigermani a martirilor răscoalei din ghetoul Varșoviei. Președintele Donald Trump știe acest adevăr si spre speranta tuturor, nu-l va uita, după cum nu vom uita niciodată faptul ca procesiunea funerara pentru al doilea Katyn, a fost de fapt recviemul universal al primului Katyn, recviemul strănepoților eliberatorilor Vienei in 1683 si in consecință directa a Ungariei si Balcanilor. Cu bucuria reîntâlnirii, Dușan Crstici

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *