Nicolae S. Şucu, „Viaţa şi aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război 1908–1918”, (4)

Armată bulgară e foarte puţină şi nu are ordin a lua posturi în primire. Populaţia ridică tot de unde a stat germanii, ca cazarme, clădiri particulare etc. Ridică şi soldaţii bulgari cu populaţia dimpreună, tot ce le iese în cale fără stăpân.
S-a făcut ziua. S-a pus santinele la posturi, care din cauza lipsei de armată au stat 10 zile la posturi neschimbate, fiind şi demobilizaţi cu ordin din 4 octombrie 1918. Toate acestea se întâmplă în luna octombrie, de la 10 oct. până la 15 oct.
Bulgarii au rămas stăpâni pe Dobrogea. A venit popă şi judecător bulgăresc. S-a ieftinit pâinea şi mălaiu. Toţi prăvăliaşii au ascuns marfa. Mălai nu se mai găseşte. Gripa spaniolă îşi face efectul printre soldaţi şi populaţie.8
A doua zi a sosit ca o companie de englezi, marinari.9 Seara, ofiţerii englezi a fost poftiţi de cei bulgari la popota lor, unde am fost şi eu şi am servit ca chelner. Nu aveam nimic ca: sticle de vin, ca pahare, ca ceşti pentru cafea etc. Noroc cu vecinii, mai ales cu dl Gheorghe Găitan, proprietar în Constanţa, am cerşit de la dânşii toate necesarele, ca să ne putem arăta ceva faţă de 2 ofiţeri englezi şi unul francez. Franţuzeşte numai comandantul meu ştia.
viata-si-aventurile-unui-cioban-roman-in-bulgaria-in-vremuri-de-razboi-1908-1918-nicolae-sucu

După ce s-au servit cu câteva pahare de băuturi spirtoase şi a ospătat puţin, a început servirea vinului, din care ofiţerii bulgari au început să cânte şi să strige, iar ofiţerii streini se uita unul la altul şi s-au sculat şi au plecat, neluându-şi cel puţin rămas-bun. Nu ştiu, din cauză că nu ştiau bulgăreşte, ori s-a supărat, ori aşa va fi obiceiul în Franţa şi Anglia, ca să nu-şi ia rămas-bun.
A venit mai multă armată engleză. Populaţiunea din Constanţa a început să se agite contra bulgarilor, care încă erau cu administraţia civilă şi militară. S-au strâns o grupă ca de vreo 30 de oameni civili români. S-au dus la Primăria oraşului şi au doborât steagul şi firma bulgărească, călcându-le în picioare şi strigând tare: Jos Bulgaria! Să trăiască România şi puterile aliate, Franţa şi Anglia. Au venit trupe bulgare şi au împrăştiat manifestanţii.10

note
1. În vara anului 1918, trupele germane care luptau pe frontul din Palestina, alături de otomani împotriva britanicilor, au început să fie transferate pe Frontul de Vest.
2. Topraisar–Cobadin.
3. Sviştov.
4. Semnat la 16/29 septembrie 1918.
5. Skopje.
6. Termenii armistiţiului prevedeau retragerea imediată a trupelor bulgare din teritoriile ocupate şi demobilizarea armatei, cu excepţia a trei divizii de infanterie (două pentru apărarea graniţei de est a Bulgariei şi a Dobrogei, iar una pentru paza reţelei de căi ferate) şi a patru regimente de cavalerie. Totodată, efectivele trupelor bulgare aflate la vest de Skopje erau considerate prizoniere de război. Germania şi Austro-Ungaria aveau la dispoziţie patru săptămâni pentru a-şi retrage trupele din Bulgaria. Clauzele secrete ale acestui armistiţiu dădeau Aliaţilor dreptul de a folosi infrastructura Bulgariei pentru deplasarea de trupe şi de a ocupa punctele considerate strategice.
7. În fruntea acestor trupe răsculate se aflau lideri ai Uniunii Agrariene, care au emis o proclamaţie vizând înlăturarea monarhiei şi proclamarea republicii. Circa 10.000 de răsculaţi s-au îndreptat spre Sofia, unde au fost întâmpinaţi de trupe guvernamentale, cărora li s-au alăturat şi unităţi germane. Ciocnirile au fost extrem de violente şi s-au soldat cu mii de victime. În ziua în care răsculaţii erau învinşi la porţile Sofiei, se semna la Salonic armistiţiul prin care Bulgaria capitula. Câteva zile mai târziu, regele Ferdinand abdica, după o domnie de 31 de ani, în favoarea fiului său, Boris III. În trenul cu care Ferdinand de Saxa-Coburg Gotha a părăsit ţara se afla şi fostul prim-ministru Vasil Radoslavov. Nici unul din ei nu se va mai întoarce vreodată în Bulgaria.
8. Gripa spaniolă a lovit omenirea mai puternic decât orice altă catastrofă anterioară. Între ianuarie 1918 şi decembrie 1920, această pandemie a afectat o treime din populaţia planetei. Numărul victimelor este estimat la câteva zeci de milioane de oameni.
9. Este vorba de un batalion de puşcaşi marini scoţieni, parte din Brigada 228 de infanterie britanică, care a sosit la Constanţa pe 12/25 noiembrie 1918.
10. Evenimentele pe care le relatează Şucu s-au întâmplat undeva la sfârşitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie 1918, când, după retragerea unităţilor germane, în Dobrogea se mai aflau doar trupe bulgare.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *