Interviu John G. MASTRINI: Social-media dă naştere unui „om nou” anti-social

Care apreciaţi că sînt cele mai importante beneficii ale revoluţiei numite „social media” pentru jurnalism? Dar pentru publicul-consumator?
Platformele de social media oferă tuturor – inclusiv jurnaliștilor, editorilor şi consumatorilor – șansa de a ajunge la o audienţă foarte mare şi cu un uriaş şi foarte divers potenţial, și, de asemenea, să “lucreze” cu aceştia în mod direct – ca “useri” ai comentariilor şi ca relee pentru conţinut.

Facebook, Twitter şi alte ale social-media au devenit vitale pentru ceea ce înseamnă informare; jurnaliştii, dar şi politicienii ori corporaţiile folosesc în mod frecvent aceste platforme ca prim loc în care să îşi expună perspectivele lor cu privire la subiecte importante sau pentru a anunţa noi produse şi politici. Aşa încît, jurnaliştii trebuie să monitorizeze în mod constant toate aceste platforme pentru a-şi face treaba şi pentru a nu pierde nimic; această arie este complementară, desigur, formelor tradiţionale de a face jurnalistică, precum interviurile,conferinţele de presă sau comunicatele de presă.

Prin urmare, acum, mai mult decît oricînd, jurnalismul a devenit o practică a managementului timpului şi a managementului conţinutului. Atît „la intrare”, cît şi „la ieşire”.

Şi care credeţi că sint marile probleme ale acestui tip de comunicare? Atît pentru noile generaţii de jurnalişti, cît şi pentru cei care aleg să îşi ia informaţiile în mod predominant de aici, din social-media?

Faptul că social-media este aproape ubicuă se traduce şi în aceşti termeni: competiţia pentru atenţia oamenilor este mai acerbă decît oricînd. Jurnaliştii nu mai sînt doar în competiţie cu alţi jurnalişti sau publicaţii, ci şi împotriva tuturor acestor noi forme de conţinut care captează atenţia oamenilor pe tot parcursul unei zile – inclusiv „selfies”-urile prietenilor sau clipurilor video cu pisici.

Pe măsură ce audienţa devine tot mai fragmentată, demersurile de a găsi noi linii de business aici devin tot mai dificile. Pentru că audienţe mai mici înseamnă venituri mai mici din publicitate şi bugete mici pentru a plăti jurnalismul de calitate şi serviciile de ştiri.

Cercetările arată că cei mai mulţi oameni nu sînt încă dispuşi să plătească pentru abonamente la ştirile on-line, la acele ştiri pe care, pînă acum, ei le primiseră gratis.

În acest climat (nou), organizaţiile media sînt tentate să utilizeze din start conţinuturi funny şi facile – de genul clipurilor cu pisici –pentru a-şi menţine o cît mai largă audienţă şi pentru a nu face plăti semnificative pentru, bunăoară, jurnalismul de investigaţie.

Cred că utilizarea acestor tipuri de ştiri „soft” şi de divertisment are potenţialul de a eroda încrederea cititorilor / telespectatorilor pentru vreme îndelungată şi, în acelaşi timp, reprezintă o falsă economie: clipurile cu pisici vor aduce, pentru scurtă vreme, poate un cîştig în termeni de audienţă, dar pe termen lung aceasta se traduce în pierderea credibilităţii. Or noi ştim că aceasta – credibilitatea – joacă un rol vital în jurnalism şi, mai mult, chiar în buna funcţionare a unei societăţi libere şi democratice.

New media şi social media au „ucis” definitiv presa de tip clasic?

Nu aş spune că a fost ucisă, dar este un fapt că aceste noi forme de comunicare a dat naştere unor provocări uriaşe în privinţa economiei, dar şi a abilităţilor şi a credibilităţii mass-media clasice (a se vedea şi răspunsul meu anterior).

Aceste noi forme de comunicare nu îşi vor stopa ascensiunea; prin urmare, organizaţiile de ştiri vor trebui să înveţe să se adapteze la ele, prin anagajarea şi antrenarea de personal capabil să utilizeze aceste platforme şi, totodată, să păstreze integritatea conţinutului de bază. Este puţin probabil că pînă şi cele mai mari ziare, posturi de radio sau reviste pot concura de acum înainte în mod eficient pentru un public de social-media fără a avea un conţinut  multimedia relevant.

Agenţii de publicitate aşteaptă în mod special cît mai mult conţinut video pe platformele social-media, dar a produce „video” de calitate este cu mult mai scump decît a face un text clasic sau a face radio; prin urmare, aceste fapte pun presiuni suplimentare în privinţa supravieţuirii editorilor.

Se poate spune că new media & social media au dat naştere unui „om nou”?

Cu siguranţă, a fost schimbat modul în care oamenii „digeră” şi interacţionează cu informaţiile, precum şi modul în care aceştia îşi petrec timpul cu ele, pe tot parcursul unei zile. Cu toţii ştim că social-media a devenit modul de a umple timpul atunci cînd aşteptăm într-o staţie de autobuz sau cînd stăm pentru o vreme în maşină. Pe de altă parte, acest nou mod a „tăiat” adînc în privinţa relaţiilor dintre oameni – atît acasă, cît şi printre prieteni, atît în timpul în care lucrăm sau în cel în care studiem. A tăiat, modificînd natura raportărilor. Oamenii se opresc în mod frecvent din munca lor pentru a vedea ce se mai întîmplă pe Facebook sau pe Twitter.

Gîndiţi-vă de cîte ori vedeţi oameni care îşi iau cina împreună cu o tabletă; sau cînd oamenii stau împreună la o cafea, fizic sînt impreună, dar, atraţi de social-media, ei ingnorîndu-se de fapt unul pe celălalt.

În acest sens, social-media să naştere unui „om nou” anti-social.

Cercetări recente ne arată că oamenii din întreaga lume consumă, în media, pe parcursul unei zile, mai mult conţinut mass-media decît vreodată (mai ales în comparaţie cu ştirile mass-media clasice: TV, radio sau ziare). În acelaşi timp, încrederea lor în aceste informaţii a ajuns la un nivel fără precedent de scăzut. Desigur, aceste cercetări se fac în marea lor majoritate în democraţiile occidentale mari şi nu ţin seama de lipsa profundă de încredere în privinţa informaţiilor în multe dintre societăţile autoritare.

PROFIL

În cei 32 de ani de carieră jurnalistică, John Gregory Mastrini a pus bazele mai multor proiecte inovatoare ale Agenţiei de ştiri Reuters, cum ar fi înfiinţarea primului serviciu de știri financiare locale într-o țară post-comunistă (fosta Cehoslovacie) sau a primului serviciu online de larg consum pentru videoclipurile Reuters. După peste 20 de ani de activitate pentru Reuters/Thomson Reuters, John Gregory Mastrini se află acum la Praga, unde unde este Editorul Departamentului Multimedia la Radio Free Europe/Radio Liberty. De-a lungul timpului John G. Mastrini a susţinut cursuri de jurnalism, televiziune şi reţele sociale pentru colegii săi de la Reuters, dar şi, prin intermediul Fundației Thomson Reuters, pentru jurnalişti din Europa şi Asia.

Credeţi că există un specific anume al manipulării prin intermediul new media şi social media?

A existat întotdeuna un anumit grad de manipulare – chiar de la primele ziare care au fost tipărite, pentru că unii jurnalişti sau unele publicaţii au fost „corupte” de putere şi bogăţie.Tabloidele au fost primii maeştri în privinţa poveştilor senzaţionale – cunoscute în era social media drept „clickbait”.

Acum, social media este atît de rapidă şi de omniprezentă – iar capacitatea de a împrăştia minciuni şi poveşti manipulatoare este atît de răspîndită – încît ne confruntăm cu o situaţie extrem de periculoasă pentru cei care cred în jurnalismul de calitate bazat pe fapte. Social media este un factor foarte la îndemînă pentru oricine, politician, partid, mişcare sau organizaţie, care doreşte să răspîndească naraţiuni manipulatoare sau propagandă – pentru că totul este foarte uşor şi ieftin de făcut.

Jurnalismul bazat pe fapte este mult mai greu de făcut şi consumă mult mai mult timp. Prin urmare, adevărul este mult mai greu de oferit decît divesele falsuri.

Transformările mass-media din ultimele două-trei decenii au fost fără precedent de spectaculoase. Puteţi imagina ce va fi peste alte 2-3 decenii? Putem spera că, pentru presă şi pentru oamenii cărora aceasta li se adresează, va fi mai bine?

Cred că această tendinţă spre a consuma un flux de informaţii sărăc în fond, această formă de jurnalism moale, preponderent orientate spre divertisment va creşte şi va fi o problemă pentru societate. Dacă oamenii, cetăţenii nu vor susţine şi nu vor alege să consume jurnalism de calitate, dacă nu vor investi încredere în organizaţii de media care oferă „poveşti” importante, dar poate mai puţin încărcate de divertisment facil, cu privire la, spre exemplu, corupţie şi politică, numărul joburilor e posibil să scadă.

Speranţa mea este legată de faptul că va exista o reacţie lentă la această tendinţă din partea cetăţenilor care încep să ceară informaţii mai solide şi mai de încredere despre lumea din jurul lor. În SUA, în Marea Britanie, dar şi în alte cîteva ţări începe să se vadă o tendinţă uşoară şi pozitivă: oamenii încep să dorească să plătească pentru abonamente online la produse de calitate. Este încă o tendinţă mică, aşa cum spuneam; dar ea există. Mai cred, de asemenea, că organizaţiile serioase de media vor supravieţui pe termen lung dacă vor menţine şi vor consolida o bază de încredere care să stea pe principiile solide şi larg acceptate ale jurnalismului propriu-zis.

Credit foto: https://www.facebook.com/bucharest.usembassy/