Vighi / Marineasa: ESEU DESPRE DIMENSIUNEA ESTETICO-FILOSOFICĂ A SECURITĂȚII

DANIEL VIGHI & VIOREL MARINEASA

CONTINENTUL GRI

 ESEU DESPRE DIMENSIUNEA ESTETICO-FILOSOFICĂ A SECURITĂȚII

aşa s-ar putea intitula cele de mai jos

„NOTĂ INFORMATIVĂ

În ziua de 29 septembrie 1966, în casa sursei au venit Maxim Ion, din Timişoara, str. Romulus 4, R. C., asistent la Politehnică, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, şi COTOŞMAN, preot la Episcopie, tatăl său fiind bătrînul protopop cOtOŞMAN, locuieşte în Timişoara, Piaţa Unirii.

Discuţiile au început despre creaţia în artă în general şi cu aprofundări în arta plastică.

A început discuţia sursei cu MAXIM şi R., MAXIM venind mai tîrziu. Promisese că vine şi scriitorul SORIN TITEL, care nu a venit, iar criticul de artă BLAGU a venit cu o seară înainte.

Maxim Ion a început să arate că el nu are încredere în arta noastră, care este o artă iraţională, că ea se bazează pe ruperi de real.

Sursa l-a întrebat ce înţelege prin iraţionalism, şi dacă aceasta însemnează fără raţiune, iar el a răspuns că este o artă în contra raţiunii. O artă în care se porneşte de la nişte concepţii false despre frumos.

Sursa a intervenit rugîndu-l să-i spună ce vede în viitor, o revenire la clasicism? El a răspuns că va fi o formă nouă de clasicism, unde valorile se vor compune din calităţile (sic!) personale.

Sursa a intervenit rugîndu-l să-i spună care sînt scrierile ce le-a publicat şi atunci el a spus că a scris în revista „Orizont” nr. 7, 8, 9 / 1966.

A mai arătat că acum traduce din presa franceză şi i-a promis sursei că-i va da din manuscrisele sale să citească.

Reluîndu-se discuţia cu el, a arătat că el susţine însă că nu se va putea face artă fără libertate. Libertatea în exprimare, în creaţie, în manifestări.

1. a intervenit arătînd că el vede arta ca ceva la între raţional şi iraţional. Că nu se poate creia (sic!) pe limitele raţiunii.

Sursa l-a întrebat dacă atunci cînd el cre(e)ază ca pictor, urmăreşte o finalizare, iar el a răspuns că nu totdeauna ştie cum va termina. Dar asta nu însemnează că arta lui nu este gîndită.

Discuţii despre creaţia sursei au fost duse apoi pe linia unei recunoaşteri a apariţiei unei personalităţi pregnante, a dezvoltării simţului culorii, fără a se renunţa la desemn (sic!).

A venit mai tîrziu COTOŞMAN, pe care sursa l-a prezentat lui MAXIM, cu R. se cunoştea COTOŞMAN de mult. R. îl vizitea­ză, ca şi TITEL SORIN. COTOŞMAN face artă suprarealistă, colaje, linii geometrice, manierism, efecte de lumină, culori în negru şi alb, sepfia (sic!).

COTOŞMAN a recomandat sursei să meargă pe linia în care se află acum, adică pete de culoare şi să nu caute neapărat să facă pictură figurativă, să nu se gîndească la modele şi la alte motive.

Sursa i-a arătat lui MAXIM că COTOŞMAN a fost în Franţa, unde a stat 6 luni ca să se opereze. MAXIM l-a întrebat dacă nu a avut legături cu românii din Franţa, dacă nu l-a întîlnit cumva acolo pe Dr. POP NICOLAE. COTOŞMAN a răspuns că nu a avut legături cu românii de acolo. Că el a fost prin muzee, dar nu a luat legătura cu

românii de acolo.

Începînd cu MAXIM discuţia despre arta iraţională, sursa a intervenit întrebîndu-l pe MAXIM dacă se poate accepta valabilă concepţia a (sic!) unei suprastructuri, aşa cum se susţine că trebuie considerată şi arta, pe lîngă celelalte elemente de supra structură.

Însă MAXIM a intervenit arătînd că nu la materialism dialectic trebuie să ne adîncim, că înainte de Marx, alţii au vorbit despre superioritatea artei, faţă de materie. Atunci a intervenit COTOŞMAN cu vehemenţă arătînd că nu se poate contesta de nimeni că a existat întîi spiritul şi apoi natura, deci în toate manifestările, spiritul are întâietate.

MAXIM se grăbea să plece, şi a rămas sursa cu R. COTOŞMAN.

1. a arătat că el este cu rezerve faţă de oameni ca MAXIM, că dacă a fost condam­nat politic e probabil să adopte atitudini făţarnice pe care nu se poate pune temei.

Au revenit discuţii despre artă şi în general o analiză a lucrărilor sursei şi discuţii cu caracter general.

Urmează ca atunci cînd se vor finisa lucrările sursei să fie invitaţi la o nouă jurizare.

La plecare MAXIM a uitat la sursă două cărţi şi anume:

• L’homme a la lumiere de la sociologie –

Paris 1964 – par Richard Behrendt.

• Sfînta Liturghie – Iaşi 1934 (pentru

greco-catolici cu răspunsurile în strană).

Sursa l-a întrebat a doua zi cînd i-a resti­tuit cărţile, de unde a primit cartea franceză de sociologie şi el a spus că a primit din cărţile ce se primesc în schimb cu străinăta­tea. Deci el are legături la Biblioteca Cen­trală şi primeşte cărţi care obişnuit nu se scot din depozit.

Din tabla de materie a lucrării.

• Domeniul sociologiei.
• Omul, existenţa socială, şi creatorul civilizaţiei.
• Dezvoltarea culturală pînă în zilele noastre şi locul nostru în această dezvoltare.
• Probleme specifice ale omului în a treia

fază culturală.

• Fasonarea umanităţii într-o realitate socială.
• Confuzia imaginei actuale a existenţei sociale.
• Pesimism în Occident, optimism în zona comunistă şi în ţările în curs de dezvoltare
• Mijloace de înţelegere socială.

OBSERVAȚII

MAXIM ION, legionar condamnat este urmărit prin acţiune informativă.

Agentul „ILIE GEORGESCU” prin preocupările sale profesionale şi artistice vine în contact cu acest element, fapt pentru care i s-a dat ca sarcină să ne informeze despre activitatea, preocupările, legăturile şi concepţiile ce le are acesta.

Nu s-a făcut o dirijare activă a agentului, urmînd ca acest lucru să se facă numai în măsura în care ION MAXIM manifestă un interes vizibil mai deosebit pentru agent şi îşi creiază cu el relaţii de încredere reciprocă.

S-a procedat în acest fel pentru că pe lîngă ION MAXIM sînt dirijaţi agenţi din problema legionară, au posibilităţi mai bune de informare, iar dirijarea unui număr prea mare de agenţi ar putea aduce prejudicii act. informative.

#

Nota în copie se va da pentru exploatare Biroului I.

1. Mr. COŞERIU I0AN”

Observăm că marii duşmani ai serviciilor sunt nonfigurativul, iraţionalul, libertatea de exprimare şi că, de bun simţ, lucrătorii lor, asemenea Partidului, cred că înainte a fost găina şi după aia oul. Evi­dent, turnătorul e un artist plastic. Ca-n piesa Luciei Demetrius, trei generaţii Cotoşman sunt urmărite: bunicul, tatăl şi fiul Roman, ilustrul artist care avea să se sfârşească în Statele Unite ale Americii.

De la Roman (Cotoşman) la romanul lansat de elementul Titel Sorin

Acelaşi Ilie Georgescu de mai sus predă, în casa conspirativă Neagu Ion, o notă infor­mativă de la o lansare de carte (Reîntoarcerea posibilă) din 22.IX.1966, când scriitorul

Sorin Titel este întrebat din public de ce anume crede că viaţa trece repede. Maiorul Coşeriu nu pare interesat, în sarcina pe care i-o trasează falsului Ilie, de problema asta. Alte întrebări nu îi dau pace.

„Primit: mr. Coşeriu Ioan

Agentul: „Ilie Georgescu”

Casa: „Neagu Ion” Data: 29.IX.1966

NOTĂ INFORMATIVĂ

În ziua de 22.IX.1966, sursa a participat la Librăria Eminescu la prezentarea scriitorului Sorin Titel cu noul său roman. I s-au pus întrebări, a fost întrebat dacă nu s-a inspirat din viaţa pictorilor bănăţeni. El a spus că nu vrea să personifice pe nimeni. A fost întrebat dacă vrea să vorbească cu tineretul de azi, şi ce înţelege prin expresia că viaţa trece repede şi trebuie trăită. El a spus că nu are totul cristalizat, că sînt per­spective de viitor. A fost evaziv în răspunsuri. A fost prezentat de lectorul (Nicolae) Ciobanu de la Filologie ca fiind un tînăr romancier cu un viitor frumos, şi că actualul său roman promite mult. A fost şi Maxim Ion şi soţia lui Gaga, şi pictorul R., şi au promis că vor vizita sursa la domiciliu.

27.IX. 1966 (?) ss „Ilie Georgescu”

OBSERVA}II:

– SORIN TITEL, redactor la revista „Orizont” din Timişoara şi prozator, este urmărit prin dosar de verificare.

SARCINI:

Agentul a fost instruit de a discuta cu TITEL SORIN mai intim şi apropiat, cînd nu sînt alte persoane prezente. Discuţiile să fie duse pentru a rezulta poziţia politică a acestui element, conţinutul lucrărilor sale literare viitoare, dacă are şi lucrări necores­punzătoare sub raport politic. De asemenea să stabilească ce legături are SORIN TITEL cu Ion Maxim şi dacă acesta îi dă indicaţii în legătură cu activitatea literară ce o desfăşoară.

M~SURI:

Nota în copie la dosarul de verificare TITEL SORIN. Un exemplar de pe notă se va ataşa la acţiunea informativă MAXIM ION.

ss Mr. Coşeriu Ioan”

Articolul a fost publicat în versiune primă în revista Orizont. Multumim autorilor pentru permisiunea de a-l reproduce.