Etica convingerilor nu este incompatibilă, cred, cu aceea a responsabilității. Când este vorba de cataclisme umanitare, este nevoie de o etică a consecințelor. In plus, in cazul lui Viktor Orbán, accentul pe valorile creștin-conservatoare, amenințate, pasămite, de elitele “cosmopolite” și “fără rădăcini” in Blut und Boden-ul maghiar, nu a inceput ieri. In fond, el este consecvent cu o Weltanschauung explicit sceptică, ca să mă exprim blând, in raport cu valorile liberale. La fel și Vaclav Klaus, spre a-i numi doar pe aceștia. Despre premierul slovac Robert Fico nu mai are sens să spun ce cred. Mai surprinzătoare mi se pare, cum am mai scris, prezența lui Traian Băsescu in acest club care, explicit sau implicit, nu este unul al incluziunii și al ospitalității politice.
Da, recunosc, scriu de pe pozitia unei etici a convingerii. De pilda, a convingerii că un om egal un om. A convingerii că doar solidaritatea noastra generică, asa cum frumos scrie aici pe “Contributors” politologul Marius Stan, inspirat in chip creator de Hannah Arendt, ne poate feri de prăbușirea intr-o barbarie a egoismului atroce, opusul de fapt al valorilor creștine pe care profeții responsabilității pretind a le apăra. Să le cerem sa nu fie ipocriți? Ar fi prea mult. Ei știu ce știm si noi, dar preferă să agite spectrul unei Europe islamizate, in care catedralele vor deveni moschei și alte asemenea viziuni terifiante. In locul unei discuții despre soluții rapide la acest val de refugiați, ni se dau lecții despre “ciocnirea civilizațiilor”. Suntem anunțați că printre refugiați nu se află potențiali Einsteini.
Dacă nu ar fi susținut o etică a convingerii, daca nu i-ar fi fost fidel, Václav Havel nu ar fi ajuns la Castel in urma unei revoluții de catifea. Citiți “Scrisorile către Olga” și imi veți da dreptate. Responsabilitatea in absența convingerilor morale mi se pare un slogan menit să camufleze fuga de responsabilitate. In randurile de mai sus, am incercat să schițez, fatalmente extrem de sumar, care sunt valorile in care credem cei care ne opunem xenofobiei si excluziunii deghizate in realism politic și raison ‘Etat. Imi scrie un prieten: “Zilele acestea am auzit des cuvantul ‘căpusă’…nu mai avem mult pana la un discurs al dezumanizarii.”
Vladimir Tismăneanu
Este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012).
Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" si in numeroase alte locuri. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale.
Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania.
