Virgil Ierunca a fost, alături de Monica Lovinescu, vocea demnităţii noastre. S-a născut acum 95 de ani, pe 16 august, in satul Lădești, din județul interbelic Vâlcea. In tinereţe, impreună cu Ion Caraion, Geo Dumitrescu și Marin Preda, a fost un om al stângii rebele, anti-totalitare. Cu timpul, a renunţat la iconoclasm, asemeni prietenilor săi buni, Emil Cioran si Eugen Ionescu. S-a impăcat, asemeni lor, cu democraţia liberală. Era nu doar un meloman, ci, mai ales, un filosof al muzicii. Gândea frumos, scria frumos, era el insuși o intruchipare a ceea ce, pe urmele lui Thomas Mann, numim nobleţea spiritului.
Cartea sa despre fenomenul Pitești a contat imens in sensibilizarea Occidentului in raport cu catastrofa comunistă din România. A diagnosticat și a a antologat lipsa de rușine. Am fost norocos să fiu prieten cu Monica Lovinescu și cu Virgil Ierunca. Incerc să le transmit mai tinerilor mei prieteni ce-am invăţat de la ei: să nu-ţi pese de cum bate vântul, să ai curajul sa vâslești impotriva curentului, să nu renunţi la principii, oricare ar fi preţul, să nu te injosești făcând pact cu bezna, să nu te temi de atacurile venite dinspre Caliban și oamenii săi.
Să știi să distingi intre civilizaţie si barbarie, intre Bine și Rău. Să nu te lași sedus de suprafeţe, pentru că, așa cum ii scria Rilke unui tânăr poet, “in adâncimi totul devine lege”. Să nu colaborezi cu turpitudinea teroristă. Ajuns la Paris, refugiat din România sovietizată, a avut o bursă oferită de Arthur Koestler tinerilor intelectuali din Est. A onorat-o cu asupra de măsură.
Stia că, vorba Nadejdei Mandelstam, la ora totalitarismului, tăcerea este crimă impotriva umanitătii. Că poti avea de multe ori dreptate fiind in minoritate si incă intr-una calomniată, atacată si asediată. Că există o comunitate a celor care refuza să consimtă la fărădelege. Că exista valori non-negociabile și absoluturi morale. Că nu totul este relativ și relativizabil. Sunt norocos, din nou, că am prieteni tineri care cred in aceste principii și nu se dau bătuţi…
Recomandare:
http://www.contributors.ro/cultura/amintirea-lui-virgil-ierunca-gramatica-onoarei-in-vremea-dispretului/
Vladimir Tismăneanu
Este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012).
Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" si in numeroase alte locuri. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale.
Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania.
