Teoria amantelor

Tomber amoureuse de James Bond comporte son lot de déceptions, comme le raconte le quotidien britannique The Guardian, qui évoque les actions en justice intentées par huit femmes pour obtenir réparation après avoir découvert que leur compagnon était en fait un policier infiltré. Les plaignantes attaquent devant les tribunaux des responsables de la police pour avoir été induites en erreur par des agents sous couverture, chargés de rassembler des informations sur des groupes de manifestants, notamment des défenseurs de l’environnement. Elles disent avoir été „physiquement et moralement” abusées, raconte The Guardian, par des hommes qui ont sciemment dissimulé leur identité pour obtenir des renseignements. Cette affaire s’étend sur une période longue, de 1987 à 2010, certaines relations ayant duré jusqu’à neuf ans. Certains des agents impliqués étaient par ailleurs mariés et pères de famille, ce dont les plaignantes n’étaient pas au courant. De leur côté, les autorités policières ont toujours clamé que leurs agents infiltrés n’étaient autorisés „sous aucune circonstance” à coucher avec les personnes qu’elles espionnent” (Le Monde, 17 decembrie 2011).

Manualul pentru buna intrebuintare a amantelor a fost publicat la Oslo în 1958 de un scriitor argentinian cu rădăcini evreieşti, Julio Alfonso Coreto. Apărut la o editură obscură şi într-un tiraj de numai 200 de exemplare, el a trecut total neobservat, fiind citat doar în corespondenţa privată a unor misogini rafinaţi, care îi lăudau ironia şi implacabila luciditate. Sortit uitării definitive, el a fost propulsat brusc în atenţia mass-media de o circulară a MI6 care a ajuns în mod neaşteptat la cunoştinţa publicului. In acest document intern al serviciilor britanice de spionaj se cerea ca fiecare agent să posede cel puţin un exemplar din cartea lui Coreto si să poată dovedi în faţa superiorilor săi direcţi că a memorat pasajele cele mai semnificative ţi este pregatit să le aplice ad litteram. Convinşi ca procesele deschise împotriva instituţiei de amantele dezamăgite ale unor spioni seducători vor îngreuna misiunea altor agenti acoperiţi aflaţi în căutare de informaţii, şefii MI6 au decis să apeleze la sfaturile unui cunoscator al femeilor de talia lui Coreto, despre care s-a aflat, prin mijloace specifice, că ar fi avut şase neveste şi in jur de 415 amante. Sir John Eldridge, directorul MI6, un gentleman de modă veche, care jura mai degrabă pe Tacitus şi Martial decît pe Freud sau Lacan, era convins că un scriitor perspicace face mai mult decit douazeci de psihologi şcoliţi la Yale. Tocmai de aceea, le-a recomandat subordonţilor săi să se apuce de citit şi, pe lîngă clasicii săi preferaţi, le-a impus ca lectură obligatorie cartea lui Coreto.
Fiindcă procurarea cărţuliei lui Coreto a devenit destul de simpla în ultima vreme graţiei multiplicării ediţilor-pirat apărute în diverse colţuri ale globului, din Singapore pina in Cuba si din Ceylon pina in Kazahstan, ne vom mulţumi să oferim doar o viziune de ansamblu asupra ei, aşteptînd traducerea sa apropiată în limba romană care va fi publicata în 15 aprilie 2012 la Editura de Mansardă.
Coreto începe abrupt : “Există doar trei tipuri de amante : amantele-bibelou, amantele-matrioska şi amantele-balonzaid. Primele trebuie ţinute la distanţă si mîngîiate cu parcimonie, căci sînt capricioase ca nişte copii şi egoiste precum niste pisici persane. Cele din a doua categorie sint imposibil de descifrat, ascunzind platitudini de portărese sub aparenţa abisurilor unor sfinte sau profunzimi de eroine sub modesta înfăţişare a unor plăpumărese.flamande. Amantele-balonzaid sînt singurele pe care te poţi baza în orice împrejurare, fiindca poţi să le plîngi pe umăr cind te enervează soacra sau cînd te exasperează şeful, poti sa le faci să sufere fără să crîcnească, poţi să le amăgeşti cu trucuri dintre cele mai ieftine, poţi să le umileşti in cele mai josnice moduri, ele rămînînd mereu fidele, aşteptînd în tacere un semn de viata care le scoate din amortire şi le dă din nou senzaţia că trăiesc. Sînt singurele demne de iubirea noastră şi, din nefericire, singurele pe care sîntem incapabili să le iubim”.
Coreto consacră cîte 30 de pagini descrierii atente a caracteristicilor celor mai neaşteptate ale fiecărui tip de amantă, adaugînd observaţiilor sale empirice şi mostre din înţelepciunea sarcastică a moraliştilor, folosindu-se mai ales de citate din Chamfort, Rivarol, Lichtenberg şi Karl Kraus. Apoi, după aceste 90 de pagini, adaugă o parte dedicată concluziilor de încă 30 de pagini, astfel încît întreaga cărţulie are în total 120 de pagini şi încape cu uşurinţă atit in buzunarul unui seducator cît şi în buzunarul unui spion de profesie.
Sir John Eldridge aprecia mai ales concluziile cărţii lui Coreto, fiind convins că ele sînt suficient de explicite pentru a le permite spionilor să se orienteze cu precizie prin jungla sensibilităţii feminine, fără a risca neajunsurile de care au parte in mod obişnuit bărbaţii ce n-au avut acces la observaţiile pline de sagacitate din Manualul pentru buna intrebuinţare a amantelor. Cu toate acestea, ajuns la 70 de ani, a interpretat greşit un pasaj din cărţulia lui Coreto şi, indrăgostindu-se în mod imprudent de o amantă-matrioska pe care o credea amantă-bibelou, a fost tîrît intr-un imens scandal public, fiind silit să demisioneze după ce s-a dovedit că femeia pe care o iubea în secret era un agent al serviciilor mexicane de spionaj.
Un nepot al lui Coreto care trăieşte actualmente la Montevideo, Juliano Jimenez Garcia, a dovedit că eroarea lui John Eldridge a fost posibilă din pricina ignorării unui pasaj capital disimulat printre notele de subsol ale cărţii, pasaj pe care îl reproducem în final : “Aşa cum notează Leopardi în Zibaldone, femeia e, în primul rînd, un cameleon”.

3 Comentarii

  1. Ciprian Valcan se lauda doar cu biografia s-au cauta sa se vanda ?

  2. Streian Virgiliu says:

    Revin, am aflat intre-timp ca este vorba doar de o fictiune. Carea nu exista. Ar merita totusi sa fie scrisa …

  3. Streian Virgiliu says:

    Interesant articol. Sincer nici nu am stiut ca exista o asemenea carte. „15 aprilie 2012 la Editura de Mansardă” cartea este tiparita si in versiune romaneasca ???

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *