FLASH. Dosarul Monarhiei

* „Se simte un freamăt în zona promonarhică a societăţii româneşti. Numărul susţinătorilor monarhiei e în creştere (chiar dacă, în ansamblu, rămâne minoritar). Să fie aceasta soluţia pentru România? Întrebarea, deşi ţinteşte spre viitor, n-are cum să facă abstracţie de trecut. Am adunat în paginile acestei cărţi tot ce mi s-a părut esenţial în „dosarul monarhiei”, de la fondarea dinastiei şi până astăzi.“, spune Lucian Boia, rezumînd diferenţa specifică pe care o relevă cel mai recent proiect editorial al său – o cărticică dedicata regalităţii în România şi intitulată “Suveranii României. Monarhia – o soluţie?”

* Chestiunea monarhiei din România nu e, în interiorul operei domnului Boia, la un moment de premieră odată cu apariţia volumului „Monarhia – o soluţie”. Tema a mai fost abordată într-un alt foarte recent volum al domnului Boia – cel referitor la „Balcic. Paradisul României Mari”. Nu a fost însă o abordare frontală, ci una oarecum „laterală” – căci „personaj principal” în volumul invocat nu e neapărat Casa Regală, ci un loc cu o mare însemnătate pentru Casa Regală din România, situat pe teritoriul Bulgariei.

* „Monarhia – o soluţie?” merge, aşadar, direct – cronologic şi tematic – în istoria centrală a monarhiei româneşti. Nervurile, aşa cum le vede Lucian Boia, care compun această temă – cu multe personaje şi pilde suculente – sînt următoarele: două capitole care rezumă operaţiunile de chirurgie făcute, deopotrivă, memorie publice şi memoriei istoriografiei în chestiunea moarhiei (pe de o parte, pasaje despre ştergerea memoriei, pe de altă parte, despre denigrare şi uitare); mai multe capitole în care sînt conturate portretele principalilor decidenţi ai familiei Regale care au marcat România; în fine, în al treilea rînd, aducerea la zi a chestiunii monarhiei (inclusiv istoria recentissima, a ultimilor 25 de ani) şi, sumar schiţate, cîteva proiecţii despre ceea ce ar putea să fie, într-un viitor imediat şi mediu, monarhia.

* Cum ies monarhii din examenul istoric la care îi supune profesorul Lucian Boia? Carol I şi Regina Maria, foarte bine. Restul, bine – cu nuanţele de rigoare. Iată. Carol I: „trăgînd însă linie, adunînd şi scăzînd, a fost epoca cea mai bună pe care a cunoscut-o România. Cea mai echilibrată, în tot cazul”. Ferdinand & Maria: „istoria, pînă la urmă, reţine realizările incontestabile petrecute în timpul domniei: unirea tuturor românilor, votul universal, reforma agrară. A fost cu siguranţă cea mai mare epocă din întreaga istorie românească. Iar simbolul ei nu putea fi decît regele ţării: Ferdinand”. Un rege moale, discret, fără voinţă. Dar, dar: „lipsa de voinţă a suveranului a fost compensată, dacă se poate spune aşa, de surplusul de voinţă al reginei. Maria era exact opusul soţului ei: hotărîtă, energică, voluntară, combativă, comunicativă, charismatică”. Carol al II-lea: „regele cu cele mai mari calităţi şi cu cele mai mari defecte”. Mihai I: „dintre toţi regii României, ar fi putut fi cel mai normal; cu condiţia ca România însăşi să rămînă între limitele normalităţii, iar istoria să nu îşi iasă din matcă”.

*Despre monarhie în prezent şi în viitor? După un debut post 1989 extrem de tensionat, cu Regele Mihai întors din drumul de la aeroport şi alungat, încă o dată, din ţară, astăzi, condiţia publică a monarhiei în România este mult mai paşnică. Valurilor de furie întreptate contra monarhiei de la începutul anilor 90 întreţinute de moştenitorii comunismului le răspunde azi o simpatie moderată – şi, mai ales, în privinţa unor politicieni care au reevaluat radical chestiunea monarhiei, o simpatie interesată – îndreptată către Casa Regală. Dată fiind această situaţie la zi, înseamnă oare că viitorul momarhiei în România va fi în mod necesar cu mult mai mult decît ceea ce este el acum, la limită, va însemna el, la un moment dat, chiar reinstaurarea moarhiei? Mai ales că, o spune şi profesorul Boia, „retrospectiv, este, aşadar, cu totul rezonabil, să fim de partea monarhiei. (…) trecutul nu e deloc indiferent; el poate pleda convingător în favoarea monarhiei”. Aşadar, vom avea monarhie într-un viitor rezonabil? Am putea avea aşa ceva?

* Este o întrebare importantă – ce vom fi, monarhie sau republică? -, dar nu este întrebarea decisivă, spune Lucian Boia. Unu la mînă: „Dezbaterea în jurul monarhiei se cere întreprinsă în termenii lumii de astăzi şi, nu mai puţin, ţinînd seama de ceea ce petrece în prezent pe scena românească”. Doi la mînă: „problema crucială a României nu stă, aşadar, în alegerea între monarhie sau republică, ci într-o primenire radicală a ţării. (…) Să nu ne ferim de cuvinte: e vorba despre occidentalizarea României, de reluarea şi ducerea pînă la capăt a ceea ce se reuşise cîndva parţial.”

* REPLY: „problema crucială a României nu stă, aşadar, în alegerea între monarhie sau republică, ci într-o primenire radicală a ţării. (…) Să nu ne ferim de cuvinte: e vorba despre occidentalizarea României”