Călătoriile sunt binecuvântări mascate – Night train to Lisbon

Călătoriile în general aduc schimbare și cunoaștere. Cu atât mai mult o fac cele spontane, care își strecoară drumul sub picioarele noastre fără să avem habar, fără să observam că direcția s-a schimbat și odată cu ea noi înșine.

Night train to Lisbon, ecranizarea romanului omonim al scriitorului elvețian Pascal Mercier, te pune exact într-o astfel de pereche de pantofi călători, care schimba destine. Este o poveste în care te abandonezi pe deplin încă de la început, având încredere că te afli pe mâini bune.

Așa cum Alice se lasă pradă curiozității urmărind grabitul iepure alb și abandonează realitatea pentru a cutreiera fără hartă o lume onirică, Jeremy Irons, distins profesor universitar, o variantă căruntă și erudită a micuței Alice, lasă totul baltă pentru a se arunca el însuși în necunoscut. Iepurele este de data aceasta întruchipat de o tânără portugheză, înveșmântată în roșu, grabită să părăsească viața pe scurtătura plonjării definitive într-un râu. Profesorul împiedică acest sfârșit al viitorului, pășind cu bună știință în însuși trecutul Portugaliei, căutând răspunsuri pe strazile Lisabonei.

Călătoriile aduc schimbare atât pentru vizitatori, cât și pentru cei vizitați – poate pentru că două lumi își suprapun temporar culturile și trecutul, dând naștere noului, poate pentru că străinul aduce cu el curiozitate și entuziasm, stârnind apele domoale ale localnicilor. Niciun călător din istoria omenirii nu a știut ce îl așteaptă odată ce a închis ușa în urma lui. Ceva, undeva, cândva, lucrurile au luat o întorsătură neașteptată, scoțând la suprafață omul gata de schimbare, pentru a face față provocării. De cele mai multe ori nici nu suntem conștienți că un astfel de om locuiește în noi, până când cineva sau ceva nou îl forțează să se arate.

Asta se întâmplă și cu singuraticul nostru profesor elvețian, odată ce se regăsește în rândurile unui poet-medic ce trăise în timpul complicatei Revoluții a Garoafelor. Tumultul acelor vremuri neclare și clandestine îl dezbracă de obișnuit, îl întinerește și îl învestește cu abilități de detectiv. Se familiarizează cu destinul câtorva oameni care luaseră în propriile mâini destinul Portugaliei, luptându-se alături de armată împotriva regimului fascist ce dominase țara timp de 54 de ani; descoperă o iubire ce se născuse si murise in 1974 între doi revoluționari, care nu reușiseră să existe ca și cuplu în afara fermentului războiului; începe să simtă din nou nevoia de a trăi deplin și de a iubi la rândul lui.

Părăsise Geneva și universitatea sperând să găsească tânăra salvată și autorul cărții care vorbea parcă despre propriile lui întrebări interioare și sfârșește prin a se regăsi pe sine și a se lua din nou în stăpânire.

Îngăduiți-vă binecuvântarea de a fi călător și drumul vostru nu se va opri înaintea niciunui urcuș, în fața niciunei intersecții, ci mereu va găsi o cale de a vă duce mai departe, mult mai departe decât ați visat.