Sunt unele lucruri cu care te lupţi de foarte multă vreme, în sensul de „mult prea multă vreme”. O problemă care într-un fel sau altul e prea greu de rezolvat, o problemă care înclină în balanţă, deja de ani de zile, cât „tot restul vieţii”. Poate fi un lung șir de relaţii toxice și care nu te satisfac, poate fi ghinon și slăbiciuni de tot felul, lene și procrastinare, adicţii la cafea, alcool sau ţigări, lipsa unor job-uri OK, etc. De la un moment dat încolo, acel lucru de care nu ai putut trece ani de zile (ziceam în alte articole) e ocazia să înveţi o importantă lecţie de viaţă.
Dar mai e ceva. O mare lecţie de viaţă, o lecţie care a devenit la un moment dat o chestiune de viaţă și de moarte (medicală, psihologică sau socială), nu e doar o simplă lecţie. Ea devine punctul de unde poţi urca, ca de pe o trambulină, spre restul lucrurilor bune din viaţa ta ce va veni. Faptul că dai ocol ani de zile acelui lucru sau acelei probleme face ca el să devină centrul vieţii tale. Nu e doar un dosar pe care îl “clasezi” şi apoi mergi mai departe, ci el va deveni parterul casei tale și terenul tău principal de joacă.
Marea problemă a vieţii tale, lucrul pentru care mult timp cauţi un răspuns, devine de multe ori tocmai Răspunsul cu R mare, pentru restul vieţii, odată ce treci punctul său critic. Iar dacă acel lucru nu îţi atrăgea atenţia, prin suferinţa pe care ai îndurat-o, nu avea puterea să se impună conștiinţei tale ca fiind Răspunsul.
Altfel spus, pe de o parte o astfel de “problemă durabilă” nu se rezolvă până când nu îţi faci temele, până nu descoperi un secret importat despre tine și despre viaţă pe care acel lucru îl ascundea. Dar mai e partea a doua a discuţiei: acel lucru în foarte multe cazuri devine un domeniu în care trebuie să accepţi o misiune, să accepţi să fi profet, specialist şi activist pentru alţii.
Fie că vorbim de soartă, de univers sau de Dumnezeu, o lungă luptă spirituală și psihologică nu poate fi dusă la bun sfârșit până ce nu recunoști că în acel domeniu ai “datoria morală” să împărtășești cu alţii descoperirea ta, efortul tău, încercările tale şi concluziile tale despre cum se găseşte ieşirea din acel tip de impas.
Iar faptul că ai o nouă misiune, dacă te gândești bine, face parte din Răspuns. Misiunea ta, odată acceptată, explică de ce ai trecut poate prin mai multe etape, mai multe versiuni ale problemei, de ce ai interacţionat cu cutare tip de oameni sau ai avut cutare întâlniri, de ce ai făcut cutare studii care acum te vor ajuta sau de ce ai lucrat și în online, marketing sau contabilitate. Noua ta misiune, odată ce ai ieșit din convalescenţă, explică simptomele și rănile de care te-ai vindecat, le dă o formă anume mult mai frumoasă decât o simplă vindecare.
Concret, dacă simţi că ești pe cale să te vindeci de ceva ce te durea de multă vreme, poţi scurta timpul de revenire la normal cu întrebarea: „Ce trebuie eu să fac în viitor, dat fiind încercarea prin care am trecut și cu care, poate, mă mai confront încă? Pe cine trebuie eu să ajut începâna de azi?”
Sunt șanse ca această întrebare să rezolve mult mai repede partea a două a încercării.