Când vei îmbătrâni, căruntă, de somn învăluită
Şi toropită lângă foc de-i sta, deschide astă carte;
Citeşte dară-ncet şi-apoi visând să regăseşti departe,
Privirea-ţi, caldă-odat’, şi-adânca umbră-a ochilor ferită.
Mulţi te iubiră pentru clipa de graţie surâzătoare
Şi al tău farmec, dăruindu-ţi totul sau puţin,
Dar unul singur a iubit în tine sufletul de pelerin,
Tristeţile, pe-al tău obraz aşa de schimbătoare.
Şi, aplecându-te lângă tăciunii aurii,
Murmuri, amar cumva, Iubirea a fugit,
Şi peste munţi către văzduh doar a păşit,
Iar chipul şi-a ascuns în stele mii.
***
William Butler Yeats, When You Are Old
Traducere de Iulia Vladimirov
