I am in love with my car…

Este un cântec Queen de pe albumul A night at the opera din 1975, unul dintre cele mai bune albume rock apărute vreodată. Cu toate că bateristul trupei Roger Taylor, compozitorul melodiei, era el însuşi un automobilist împătimit, piesa a fost dedicată unui prieten „Johnathan Harris, boy racer to the end” îndrăgostit de maşina sa, modelul Triumph TR4.

Dragostea pentru maşini nu este lucru rar, cel puţin în artă. Ȋmi vin rapid în minte povestirea Arhitectul scrisă de Mircea Cărtărescu unde Emil Popescu, personajul specializat în proiecte pentru fabricile de ulei, devine una cu maşina lui şi filmul Those Magnificent Men in Their Flying Machines or How I Flew from London to Paris in 25 hours 11 minutes din 1965 cu Stuart Whitman, Robert Morley şi Alberto Sordi, printre alţii la fel de buni. Ȋn cazul maşinii Dacia, cu care Arthitectul se contopeşte reinventând istoria muzicii şi al fascinaţiei pentru maşinile zburătoare din film, dinainte ca zborul să devină ceva obişnuit pentru orişicine, comună este pasiunea imensă.

Sentimentele pot fi şi astăzi la fel de puternice! Mai mult, fără maşina proprie mulţi oameni din lumea în care trăim sunt nepuntincioşi: nu pot să iasă din casă, să meargă la slujbă, la piaţă sau într-o banală vizită. Chiar dacă ar exista mijoace de transport mai practice, nu contează! De pildă, în Bucureşti, o călătorie de 15 minute cu metroul am făcut-o cu maşina într-o oră şi jumătate. Iar găsitul locului de parcare durează minute bune şi te poate îndepărta (calculat în distanţa de mers pe jos) semnificativ de punctul unde trebuie să ajungi. Şi asta se întâmplă indiferent de maşină pe care o conduci!

Chiar dacă deţii un Ferrari, zis şi “căluţul cabrat”, tot nu te poţi strecura mai uşor prin traficul din Bucureşti. Însă la o aşa maşină, fii sigur că se vor holba toţi! Mai mult, împreună cu maşina iubită devii, uşor, subiect de presă. Sunt puţini în Romania care au aşa ceva. Scria, la un moment dat, prin ziare că Ion Ţiriac are un exemplar, la fel ca şi patronul de la CFR Cluj, Arpad Paszkany. Şi fotbalistul Gică Popescu a avut un automobil Ferrari, dar pudic, l-a vândut: „se uita lumea după mine, îmi era ruşine şi am renunţat la el.”

Spune-mi ce maşină ai, ca să-ţi spun cine eşti! Fără îndoială, o maşină roşie cu un cal atrage privirile, mai mult decât oricare marcă auto… chiar şi decât un Ferrari!

ferrari

Un comentariu

  1. Prea tare…!

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *